- otrocól
- s. n. (sil. -tro-), pl. otrocoále
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
otrocol — OTROCÓL, otrocoale, s.n. (reg.; în legătură cu verbele a da , a face ) Ocol, târcol, raită; vraişte, ravagii. – cf. r o t o c o l , t â r c o l. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OTROCÓL s. v. raită, tur, tură. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
tur — TUR1, tururi, s.n. 1. Mişcare circulară a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare; înconjur; (sport) distanţă egală cu lungimea pistei, considerată de la punctul de plecare al… … Dicționar Român
tură — TÚRĂ1, ture, s.f. 1. Totalitatea salariaţilor care lucrează în acelaşi timp şi după acelaşi program într o întreprindere sau instituţie în care se lucrează cu mai multe schimburi; schimb. ♦ Intervalul de timp cât lucrează o tură1 (1). 2. (Rar)… … Dicționar Român